Plată per elev · Profesori nelimitați · Platformă pentru Moldova. Vezi prețurile
Exemplu neoficial de antrenament — nu este subiect oficial MEC/ANCE
Test BAC 2027 la Istoria românilor și universală
14 itemi · 100 de puncte · 180 de minute · profil umanist. Rezolvă-l online, cu timpul probei, sau descarcă-l în PDF, cu baremul — gratuit, cu un cont de elev.
Exemplu neoficial de antrenament — nu este subiect oficial MEC/ANCE
Testul e făcut de EduRol cu AI, după programa clasei a XII-a, în formatul unei probe de BAC, și verificat de un al doilea model înainte să fie publicat. Nu vine de la Ministerul Educației și Cercetării sau de la ANCE și nu e aprobat de ele. Subiectele oficiale din sesiunile trecute sunt pe ance.gov.md. ance.gov.md
Structura testului
Subiectul I
5 itemi, 24 p
Subiectul II
5 itemi, 20 p
Subiectul III
3 itemi, 21 p
Subiectul IV
1 item, 35 p
Instrucțiuni
1. Citește cu atenție fiecare item și efectuează operațiile solicitate. 2. Lucrează independent. 3. Răspunsurile se scriu pe rândurile alocate. 4. La Subiectul al IV-lea se punctează fiecare criteriu din barem separat. 5. Nu este permisă utilizarea telefoanelor sau a materialelor neautorizate. 6. Model de antrenament generat de EduRol în formatul MEC; nu este subiect oficial.
Subiectul I
24 de puncteStudiază sursele și realizează sarcinile propuse.
Adunarea de la Chișinău a fost un act al voinței populare. Deputații Sfatului Țării, aleși în urma unei mișcări naționale puternice, au văzut în unirea cu România împlinirea unui drept firesc. La 27 martie 1918, într-o sală plină de emoție, s-a votat unirea Basarabiei cu patria-mamă, în numele principiului autodeterminării. Hotărârea nu a fost o simplă anexare, ci o decizie luată de reprezentanții unei provincii care își regăsea locul firesc după o sută șase ani de stăpânire străină. Armata română a intrat în Basarabia la cererea guvernului local, pentru a apăra ordinea împotriva anarhiei provocate de dezordinea bolșevică. Votul a consfințit, astfel, o realitate etnică, culturală și istorică ce nu mai putea fi tăgăduită de nimeni.
Text elaborat pentru acest test de antrenament.
Evenimentele din 1918 au avut mai multe fațete. Contextul a fost dominat de prăbușirea Imperiului Rus, de haosul revoluției și de prezența trupelor străine pe teritoriul Basarabiei. Sfatul Țării a votat unirea într-o ședință în care o parte a deputaților minoritari s-a abținut sau a lipsit, iar intrarea armatei române în ianuarie 1918 a fost privită diferit de contemporani: ca ajutor de unii, ca ocupație de alții. Hotărârea a fost condiționată de rezerve privind reforma agrară și autonomia provinciei, retrase ulterior, în decembrie 1918. Prin urmare, unirea trebuie înțeleasă ca rezultat al unei conjuncturi internaționale excepționale și al unor tensiuni interne, nu doar ca expresie unanimă a unei voințe naționale.
Text elaborat pentru acest test de antrenament.
- 1.3 puncteExplică, în 2–3 enunțuri, sensul termenului „autodeterminare”, folosit în SURSA A.
- 2.2 puncteMenționează, din SURSA B, două elemente ale contextului în care s-a votat unirea Basarabiei.
- 3.5 puncteScrie, pe baza surselor, câte o informație pentru fiecare cerință: (a) data votului unirii; (b) organul care a votat unirea; (c) principiul invocat în SURSA A; (d) luna și anul intrării armatei române în Basarabia, după SURSA B; (e) luna în care au fost retrase rezervele privind reforma agrară și autonomia, după SURSA B.
- 4.7 puncteEnumeră patru consecințe ale Primului Război Mondial pe plan politic și teritorial în Europa (de exemplu: dispariția unor imperii, apariția unor state noi, schimbări de frontiere, Marea Unire din 1918).
- 5.7 punctePrecizează care sursă prezintă unirea din 1918 ca expresie a voinței populare și care ca rezultat al unei conjuncturi internaționale și al unor tensiuni. Citează din fiecare sursă câte o expresie care susține răspunsul și explică într-o propoziție deosebirea dintre cele două explicații.
Subiectul II
20 de puncteStudiază sursa și realizează sarcinile propuse.
În primăvara anului 1949, la sat s-a aflat că nu mai are rost să se ascundă nimic. Activiștii veneau cu liste în mână și cu gospodării marcate dinainte. Cine avea pământ mai mult, vite și pivniță plină era numit „culac” și era hotărât să nu mai rămână în sat. Ceilalți erau chemați la adunări, unde li se spunea că trebuie să semneze cererea de intrare în colhoz. Cine refuza era amenințat cu impozite pe care nu le putea plăti. Pământul, plugul și caii se duceau la gospodăria colectivă, iar omul rămânea cu o mică grădină lângă casă. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au fost ridicate din casele lor mii de familii și încărcate în vagoane de marfă spre Siberia și Kazahstan. Satul a rămas mut. Cei care au scăpat au înțeles că a spune „nu” poate costa toată familia. Oamenii vorbeau despre acele zile doar în șoaptă, iar copiii au aflat adevărul abia după decenii. Din această frică s-a născut un nou fel de a trăi: ascultarea fără întrebări.
Text elaborat pentru acest test de antrenament.
- 6.2 puncteIdentifică, din sursa dată, două măsuri prin care autoritățile sovietice au dus colectivizarea forțată în RSSM.
- 7.2 puncteDescrie, în 2–3 enunțuri, evenimentul din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 la care se referă sursa.
- 8.5 puncteDetermină atitudinea autorului sursei față de politica sovietică din satul basarabean și susține-o cu două argumente luate din text.
- 9.5 puncteFormulează o concluzie privind consecințele colectivizării forțate și ale deportărilor asupra societății din RSSM, pornind de la sursă și de la cunoștințele tale.
- 10.6 puncteApreciază, cu două argumente, în ce măsură sursa poate fi considerată credibilă pentru a cunoaște colectivizarea în RSSM. Ia în considerare tipul sursei și ce știi despre politica regimului comunist în aceste teritorii.
Subiectul III
21 de puncte- 11.7 punctePe baza hărții, numește cele trei state care au primit teritorii românești în 1940 și precizează teritoriul primit de fiecare. Explică prin ce act diplomatic a fost anexată Basarabia în iunie 1940.
- 12.7 puncteHarta de la itemul anterior arată Basarabia cedată URSS în 1940, delimitată în est de Nistru. Precizează ce structură a creat conducerea sovietică în august 1940, indicând data, ce teritorii au intrat în componența ei și un efect al sovietizării asupra locuitorilor.
- 13.7 puncteFolosind harta și cunoștințele tale, explică în ce mod pierderile teritoriale din 1940 au influențat politica externă a României în 1940-1941 (precizează un eveniment și o consecință).
Subiectul IV
35 de puncteStudiază sursele și realizează sarcinile propuse.
„După trei ani de război, armata rusă se destrămase. Soldații moldoveni din unitățile ruse se adunau în congrese, își alegeau comitete și cereau să fie trimiși în țara lor. La Chișinău, Congresul ostășesc din octombrie 1917 a hotărât că Basarabia trebuie să se conducă singură și a cerut autonomia teritorială. Un Sfat al Țării, adunat la sfârșitul lui noiembrie, a devenit organul politic al provinciei. Cei care îl alcătuiau nu erau nici bogați, nici puternici: învățători, preoți, ofițeri, țărani. Dar ei știau ce vor: pământ pentru țărani, școală în limba lor și dreptul de a hotărî singuri soarta Basarabiei.”
Text elaborat pentru acest test de antrenament.
„La 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. Votul a fost dat într-o clipă grea: bolșevicii, care luaseră puterea la Petrograd, trimiteau trupe spre Chișinău, în țară domnea anarhia, iar armata română, venită în ianuarie la cererea guvernului basarabean, ținea ordinea. Au votat 86 de deputați, 3 s-au opus și 36 s-au abținut. Unirea a fost condiționată de respectarea reformei agrare și a drepturilor minorităților. Unii istorici subliniază că hotărârea a fost liber exprimată, alții că ea a fost grăbită de pericolul extern. Oricum, ea a fost parte dintr-un val mai larg, care a adus, în același an, unirea Bucovinei și a Transilvaniei.”
Text elaborat pentru acest test de antrenament.
„Războiul a schimbat harta Europei. Imperiile multinaționale – rus, austro-ungar, german și otoman – s-au prăbușit, iar în locul lor au apărut state noi. Principiul autodeterminării, proclamat de președintele american Woodrow Wilson, a dat popoarelor speranța că își vor hotărî singure soarta. România, intrată în război în 1916 de partea Antantei, a ieșit învingătoare, iar Tratatul de la Paris din 1920 a recunoscut unirea Basarabiei cu România. Totuși, Rusia sovietică nu a recunoscut niciodată acest act. Astfel, problema Basarabiei a rămas una deschisă în relațiile dintre cele două state în perioada interbelică.”
Text elaborat pentru acest test de antrenament.
- 14.35 de puncteRedactează un eseu de aproximativ o pagină, cu tema „Basarabia în anii 1917–1918 și Marea Unire în contextul Primului Război Mondial”. Folosește sursele A, B și C și cunoștințele proprii. În eseu: formulează cel puțin trei argumente relevante; stabilește cel puțin două relații cauză–efect; integrează critic sursele; plasează evenimentele în timp și spațiu; menționează o personalitate istorică care a contribuit la aceste evenimente; respectă planul: introducere, cuprins, concluzie; folosește corect terminologia istorică.
Creează un cont gratuit ca să vezi tot subiectul și să-l descarci
Cu un cont de elev vezi toți itemii, descarci testul și baremul în PDF și îl rezolvi online, corectat după barem. Fără card, fără școală.