Subiectul I
- 12 pCare savant român a construit în 1910 un avion cu reacție, numit „Coandă-1910”?
- A)Henri Coandă
- B)Traian Vuia
- C)Aurel Vlaicu
- D)Nicolae Paulescu
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: A) Henri Coandă
- 22 pCine este considerat „poetul național” al românilor, autor al poeziei „Luceafărul”?
- A)Ion Creangă
- B)Mihai Eminescu
- C)Ion Luca Caragiale
- D)Alexandru Donici
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: B) Mihai Eminescu
- 32 pCare instituție de cultură și știință, înființată în 1866 la București, a devenit ulterior Academia Română?
- A)Societatea Literară Română
- B)Ateneul Român
- C)Școala Națională de Arte Frumoase
- D)Conservatorul din Iași
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: A) Societatea Literară Română
- 42 pCare sculptor român, născut în Gorj, este autorul operei „Masa tăcerii” și al „Coloanei infinitului”?
- A)Nicolae Grigorescu
- B)Ștefan Luchian
- C)Constantin Brâncuși
- D)Theodor Aman
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: C) Constantin Brâncuși
- 52 pAdevărat sau fals: Compozitorul George Enescu este autorul „Rapsodiilor române”.
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: Adevărat
- 62 pAdevărat sau fals: Universitatea din Iași a fost înființată în 1860, iar cea din București în 1864.
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: Adevărat
Subiectul II
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.
(Text elaborat pentru lucrare, după manualele de Istoria românilor, cl. a VIII-a, Chișinău, 2020, pp. 120-125)
- 75 pCitește sursa A. Numește două domenii culturale (de exemplu: învățământ, presă, știință, literatură) la dezvoltarea cărora se referă textul și indică, pentru fiecare, câte o instituție sau un fapt menționat în sursă.
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: Învățământ (Universitățile din Iași și București, Legea din 1864) și literatură/știință (Academia Română, revista „Convorbiri literare”, Ateneul Român).
- 5 p — Numește corect două domenii (2 p) Indică pentru fiecare un fapt sau o instituție din sursă (2 x 1,5 p)
- 2 p — Numește corect un singur domeniu cu fapt, sau două domenii fără fapte
- 0 p — Răspuns greșit sau lipsă
- 86 pPornind de la sursa A, explică o cauză și o consecință a dezvoltării învățământului în România după 1860. Formulează câte o propoziție pentru fiecare.
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: Cauză: nevoia statului modern de cetățeni instruiți/ideile moderne aduse de tinerii școliți în străinătate; consecință: răspândirea ideilor moderne, creșterea numărului de oameni instruiți în orașe și sate.
- 6 p — Cauză corectă și explicată (3 p) Consecință corectă și legată de sursă (3 p)
- 3 p — Formulează corect doar cauza sau doar consecința Sau ambele, dar fără explicație
- 0 p — Răspuns greșit sau lipsă
- 97 pAlcătuiește un plan de idei (3 puncte principale) al sursei A, apoi explică, în 2–3 propoziții, rolul revistei „Convorbiri literare” pentru literatura română.
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: Plan: 1) școala și universitățile; 2) instituțiile culturale (Academia, Ateneul); 3) literatura și răspândirea ideilor moderne. „Convorbiri literare” a adunat marii scriitori și a promovat literatura de valoare.
- 7 p — Plan cu 3 idei principale corecte și ordonate (3 x 1 p) Rolul revistei explicat corect, cu exemple de scriitori (4 p)
- 3 p — Plan parțial corect sau doar rolul revistei, fără explicație completă
- 0 p — Răspuns greșit sau lipsă
Subiectul III
- 1020 pElaborează un text argumentativ cu tema: „Școala și cultura au contribuit hotărâtor la afirmarea identității naționale a românilor în perioada 1850-1914”. În eseul tău: a) formulează cel puțin trei argumente, din domenii diferite (de exemplu: învățământ, literatură, muzică, arhitectură, știință și tehnică); b) susține fiecare argument cu fapte, personalități sau exemple din Vechiul Regat și din Basarabia, Transilvania sau Bucovina; c) arată cel puțin o relație cauză–efect (de exemplu: cum a influențat înființarea școlilor și a universităților dezvoltarea culturii și a conștiinței naționale); d) încheie cu o concluzie proprie.
Vezi răspunsul și baremul
Răspuns: Eseul se notează după formularea argumentelor, folosirea exemplelor istorice corecte, relația cauză–efect, structura textului și corectitudinea limbii.
